Interviu / Ana Adam

Dacă tot #stămacasă, vă invităm să luați o pauză de la îngrijorare și vă așteptăm alături de noi la o poveste cu artista Ana Adam.

 

1. Spune-ne despre tine, povestea ta și de unde a început totul.

Nu știu unde a început iar asta îmi dă un sentiment plăcut fiindcă n-am de unde ști nici dacă se va sfârși. Mintea poate găsi puncte de pornire și fiecare în felul său este adevărat. E posibil să fi fost suficient ca atunci când aveam câțiva ani cineva să-mi dăruiască blocuri de desen și cutii cu creioane colorate și să cred că ciupercile sunt protectoare. Sau să întâlnesc niște oameni care mi-au spus ceva semnificativ legat de ființare, a fi artist și a fi femeie. Iar eu să-mi asum puterea creatoare. Studiile de artă au avut un rol dar așezat pe ce-am enumerat anterior. Povestea cu săpunul face parte din demersurile de raportare la corp și interoghează valoarea artei și modurile în care un obiect artistic ia contact cu trupul, felul în care imaginea ne atinge în cel mai concret mod.

 

2. Care este procesul tău de lucru și ce surse de inspirație ai?

Creez săpunul ca și materie a expresiei artistice. În primul rând e o raportare la o creație efemeră ca și majoritatea „muncilor feminine”. În același timp e o alchimie minoră. Pun la un loc ingrediente cântărite și încălzite cu scrupulozitate dintre care hidroxidul de sodiu, o substanță corozivă care mă obligă la discipină și respect. Apoi toate acestea se transformă într-un săpun. La un moment dat în acest proces creativ așez un desen în interiorul săpunului. Sau un text cu un mesaj. Ambele vor fi aproape de piele și o vor putea curăța în registre multiple. Iar asta e artă. Desenez și scriu extinzând imaginile pe hartie sau pe material textil. Mă inspiră terapiile corporale, psihologia transpersonală, șamanismul.

 

3. Cum crezi că această perioadă inedită și nouă va modela industria creativă și care crezi că este impactul asupra artiștilor sau designerilor? Cu ce se confruntă acum artiștii, designerii și întreaga industrie creativă?

Probabil că această perioadă este fără precedent în istoria umanității ca și cumul de frici dar în egală măsură ca potențial vindecător. Ne obligă la conștiență și asumare ca rezultat al privitului în interior cu sinceritate. Tot ce afirmăm despre exterior și celălalt devine revelator când îl transferăm la persoana întâi. Înțeleg mai bine ca niciodată că nu există război pentru pace. Pentru mine e o experiență de tipul viață-moarte-viață. Foarte posibil că și industriile creative se văd cu mentalități dărâmate dar cheia cred că se află tocmai în „creative”.

 

4. Și pentru a încheia interviul într-o notă pozitivă… ce schimbări în bine sau chiar beneficii poate genera situația actuală și cum vezi tu viitorul?

Multă vreme m-am ferit de cuvântul orice, dar cred că acum e timpul său. Probabil ca vom fi atenți la sustenabilitate, ecologia va fi asumată, nu doar o ideologie, ne vom apropia de artele considerate minore, tehnologia va fi folosită creativ și cu responsabilitate. Dar suntem încă în travaliu și putem presupune că nașterea va fi conștientă, chiar orgasmică. Vreau ca noua lume să fie mai grandioasă decăt planurile mele. Sper că nu voi/vom fi in situația aceea de prin anii ’60 când întrebați fiind cum ne imaginăm 2000 desenam orașe cu super zgârie nori și mașini zburătoare. Mă simt în mijlocul tornadei dar vreau să aterizez pe un teren prielnic.

Interviu de Adela Maria Marius

Fotografii: Ana Adam

Categories
  • No categories
Follow us

Shopping cart

0

No products in the cart.